Scurta prezentare a comunei Samsud

Satul Șamșud cu suprafața de 29.23 km2  se află într-un loc pitoresc în județul Sălaj. Comuna este alcătuită din două sate: Șamșud (Szilágysámson), centrul comunei, și Valea Pomilor (Mocsolya). Centrul comunei, situat în partea nordică al județului Sălaj, la 28 km de municipiul Zalău, este așezată într-o vale înconjurată de două dealuri. Șamșud se poate accesa din direcția drumului european E81, de pe un drum de legătură la km. 20.

Oficial numele localității a fost înregistrată în anul 1349. Pe baza cărții “Monografia Sălajului” scrisă de Petri Mór, de-a lungul timpului localitatea avea diferite denumiri: în 1430 “Sampson”, în 1451 "Samson", în 1549 "Samsion", iar din 1570 numele actual "Sámson", după prenumele domnului Michael Samson. Localitățile vecine sunt: Chieșd, Valea Sălajului, Valea Pomilor, Coșeiu, Archid, și satul sătmărean Ser.

Satul se poate accesa din partea “Fiatalos”, dinspre partea “Dód”. La primărie și la biserica reformată putem ajunge pe strada "Ilbát". Cea mai lungă stradă leagă partea superioară, numită "Felszeg", centrul comunei numit strada "Nagy" și partea de jos, numită "Alszeg". Comuna are patru ulițe: străzile Kis, Română, Kandia și Kisperjés.

Pârâul Nagy patak se varsă în pârâul Mázsa. Pârâul Szakadás se varsă paralel cu strada Ilbát. Barajul creat la începutul anilor 1980 apără comuna de apele venite din partea Hegyes și Felsőmező.

În 1715 satul avea doar 72 de locuitori. În anul 1720 erau deja 171, în anul 1847 locuiau 1039, în anul 1869 erau 1226, în 1880 trăiau 1104, iar în 1890 erau 1150 de persoane în sat. După statistica ultimului recensământ în comună locuiesc 1200 de persoane, de etnie maghiară, română și rromi. După religie majoritatea locatarilor sunt reformați, dar în comună se înalță și o biserică ortodoxă, și două case de rugăciuni, una aparținănd baptiștilor, iar cealaltă penticostalilor.

Locatarii au preluat credința reformată în timpul principelui Bethlen Gábor. Data construcției bisericii este necunoscută, dar de la Petri Mór știm, că biserica deja exista în 1784. În acest an acoperișul era  din sindrilă. Turnul era construit în 1837 din piatră. Pe perețile erau pictate icoane, care ulterior au fost vopsite. Clădirea are trei clopoate, cea mai veche din anul 1652. Între obiectele de cult găsim cupe din zinc și argint, cane, coșuri de pâine din argint și o tavă mare, tot din argint. Biserica ortodoxă este monument istoric.

Istorie
Religie
Cultură
Economia
Știri
Imagini
Video